Metode tehnico-stiintifice de deszapezire

Ultimele cateva ierni au fost, intr-adevar, ceva mai aprige 20160117_130816si mai darnice in ninsori. Acest lucru nu consider ca ar trebui sa fie neaparat de speriat, ci mai degraba imbucurator tinand cont ca vorbim de o tara al carei PIB se bazeaza in proportie de ~5% pe agricultura (cu ~8% venind doar din zona de sud a tarii) si stim cu totii efectul benefic al zapezii asupra viitoarelor recolte agricole – lucru stiut din mosi-stramosi, de altfel.

Insa nu de agricultura este vorba, ci despre imaginatia de care au dat dovada firmele contractate de primarii pentru serviciile de deszapezire. Ceea ce se vede in drepata este in dupa-amiza primei zile de ninsoare din acest an, iar strada cu asfaltul “negru” a rezultat in urma actiunii anvelopelor autoturismelor si nu in urma vreunei “incursiuni” a echipelor de deszapezire.

Aceste echipe au avut ordin de a isi face datoria doar in momentul urmator opririi ninsorii si nu ritmic.

Intr-un final s-a oprit si ninsoarea (dupa vreo doua zile) si la un moment dat (dupa o inca o saptamana de ger si alta de soare) s-au ivit si “vestitorii primaverii” cu lopetile in maini, sa curete zapada de pe strazi si trotuare. Norocul lor ca temperaturile le-o luasera inainte si topisera zapada.

Or fi gandit ei atunci: “De ce sa mai chemam utilaje grele sa incarcam zapada cu tot cu praful/mizeria incorporata si sa o transportam in afara orasului? Nu mai consumam combustibilul si vedem noi cum justificam bugetul alocat… Si s-asa temperatura poate bine-merci sa topeasca zapada. Dar, hai totusi, sa dislocam angajatii pe strazi. Sa-i vada lumea macar.”

Si astfel au apelat tot la mama natura, pe care mai inainte o blestemasera ca le-a trimis pe cap ninsoare si le-a dat, de fapt, de munca.

Asa ca, “zvaarrr” cu lopata plina cu zapada pe carosabil… Si uite asa se face deszapezire in iarna lui 2016.

Cat despre curatarea trotuarelor de zapada, cred ca ar trebui ca fiecare dintre noi sa punem umarul la deszapezirea lor. Chiar si cu un metru patrat curatat de catre jumatate din locatarii unui bloc, spre exemplu, s-ar cunoaste, iar persoanele in varsta sau copiii ar putea circula in siguranta.

Stau de multe ori si ma intreb: oare japonezilor si germanilor cine le-a curatat trotuarele/strazile/casele de molozul razboiului, fortele de ocupatie?

Advertisements

1 Comment

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s